\u00cen ultima vreme vorbim adeseori despre suveranism, despre independen\u021b\u0103 \u00een contextul pierderii acestora, suntem mul\u021bi cei care credem c\u0103 ne-am pierdut independen\u021ba, c\u0103 suntem lipsi\u021bi de suveranitate. A\u0219a s\u0103 fie oare? C\u00e2nd \u0219tim c\u0103 nu mai suntem independen\u021bi? \u0218i \u2013 mai ales \u2013 care este drumul care duce c\u0103tre servitute? Care este punctul de inflexiune, momentul dincolo de care calea c\u0103tre servitute este una f\u0103r\u0103 de \u00eentoarcere?<\/p>\n
Istoria ne ajut\u0103 s\u0103 r\u0103spundem \u00eentreb\u0103rilor de mai jos, exemplele sunt multiple, fiecare este instructiv \u00een felul s\u0103u. Am rev\u0103zut cazul pierderii independen\u021bei statelor americane definite ca fiind \u201dsuverane, libere \u0219i independente\u201d de Articolele Confedera\u021biei pentru ca mai apoi o lovitur\u0103 de stat \u2013 c\u0103ci ce altceva a fost Conven\u021bia Constitu\u021bional\u0103 de la 1787? – s\u0103 pun\u0103 practic cap\u0103t experimentului libert\u0103\u021bii americane. Da, istoria american\u0103 ne poate fi foarte de folos atunci c\u00e2nd dorim s\u0103 \u00een\u021belegem cum libertatea este uzurpat\u0103 \u00een interiorul Uniunii Europene dar \u2013 din motive istorice \u2013 am ales s\u0103 prezint mai pe larg exemplul Ligii de la Delos.<\/p>\n
Istoria antichit\u0103\u021bii grece\u0219ti este fascinant\u0103, situa\u021bia geopolitic\u0103, raporturile de for\u021be, g\u0103sindu-\u0219i coresponden\u021be incredibil de actuale chiar \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi. Cel mai probabil acesta este motivul pentru care istoria nu se mai studiaz\u0103 \u00een \u0219colile de sec. XXI.<\/p>\n
Istoria se petrece \u00een siajul r\u0103zboaielor cu per\u0219ii. Liga de la Delos a fost o confedera\u021bie de state independente, o asocia\u021bie menit\u0103 s\u0103 constituie o contrapondere puterii persane dar \u0219i Ligii Peloponesiace aceasta din urm\u0103 fiind o organiza\u021bie similar\u0103 condus\u0103 de Sparta. Desigur, Atena era cel mai important membru al Ligii de la Delos dar \u2013 dup\u0103 cum \u0219i numele sugereaz\u0103 \u2013 tezaurul Ligii era p\u0103strat \u00een insula Delos. Statele membre s-au \u00een\u021beles s\u0103 jure credin\u021b\u0103 Ligii \u0219i s\u0103 contribuie la flota comun\u0103 \u00een natur\u0103 (vase de lupt\u0103) sau \u00een echivalent b\u0103nesc. Cum majoritate membrilor alian\u021bei pl\u0103teau echivalentul b\u0103nesc al \u00eentre\u021binerii flotelor Ligii, s-a stabilit ca sediul tezaurului Ligii s\u0103 fie pe un teren oarecum neutru, mai precis pe insula Delos.
\nDesigur, actul de na\u0219tere al Ligii a fost \u0219i momentul de la care a \u00eenceput eroziunea sistematic\u0103 a independen\u021bei \u0219i a suveranit\u0103\u021bii membrilor ligii. C\u0103ci Atena a \u0219tiut s\u0103 speculeze extrem de abil hegemonia cultural\u0103 pe care o de\u021binea \u00een raport cu restul membrilor clubului (acestea fiind cel mai adesea ora\u0219e-stat av\u00e2nd o organizare democratic\u0103 pe model atenian) \u00eentr-o hegemonie politic\u0103 (a convins majoritatea membrilor s\u0103 nu mai contribuie cu propria flot\u0103 la flota comun\u0103 a Ligii ci s\u0103 trimit\u0103 \u00een loc o contribu\u021bie \u00een bani) care s-a translatat, la r\u00e2ndul ei, \u00eentr-o incontestabil\u0103 hegemonie militar\u0103 (statele membre r\u0103m\u00e2neau f\u0103r\u0103 fonduri pentru a-\u0219i construi propria flot\u0103 \u0219i mai ales f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021ba – know-how \u00een jargon de sec. XXI – de a construi, conduce \u0219i \u00eentre\u021bine o astfel de flot\u0103) \u00een vreme ce comandan\u021bii atenieni aveau sub control \u00eentreaga flot\u0103 a Ligii.
\nDesigur, pe m\u0103sur\u0103 ce raportul de for\u021be se schimba \u00een favoarea Atenei comportamentul acesteia a devenit mai abuziv \u0219i mai iresponsabil gener\u00e2nd nemul\u021bumiri \u00een r\u00e2ndul statelor membre. Tezaurul a fost mutat din Delos la Atena, apoi tezaurul nu a mai finan\u021bat vreo flot\u0103 ci a fost folosit \u2013 printre altele – la construc\u021bia Parthenonului.
\nIar ca urmare a abuzurilor au existat revolte. Ora\u0219ul Naxos a \u00eencercat s\u0103 scape din str\u00e2nsoare. A fost desigur \u00eenfr\u00e2nt, \u0219i-a pierdut dreptul de vot, flota \u0219i a fost silit s\u0103 renun\u021be la zidurile de ap\u0103rare. Contribu\u021bia c\u0103tre lig\u0103 devine un tribut.<\/p>\n
Voi continua povestea Ligii de la Delos c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul acestui text. Semnificativ pentru scopul acestui text este drumul dinspre independen\u021b\u0103 c\u0103tre servitudine, parcursul \u00eentreg p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care orice umbr\u0103 de autonomie dispare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu mai poate fi negat\u0103 starea de vasalitate.<\/p>\n
Este de observat\u0103 c\u0103 drumul c\u0103tre servitudine \u00eencepe cu hegemonia cultural\u0103 a centrului. S\u0103 fie 1821? Poate 1848? Sau s\u0103 fie 1453? 1996 \u2013 concertul domnului Jackson – sau vreo alt\u0103 abomina\u021biune similar\u0103? Pierderea Referendumului pentru Familie? Sau mai degrab\u0103 toate din datele dinainte precum \u0219i multe altele pe care nu mi le amintesc sau a c\u0103ror semnifica\u021bie \u00eenc\u0103 nu o \u00een\u021beleg? C\u00e2nd am fost nevoi\u021bi s\u0103 constat\u0103m hegemonia politic\u0103 a apusului? S\u0103 fie 1848? Poate Cuza sau instaurarea dinastiei? Comunismul de rit tro\u021bkist de la 1948? Restaurarea tro\u021bkismului \u00een decembrie 1989? Poate anul 1999 atunci c\u00e2nd dr. Constantinescu a ales s\u0103 izoleze Serbia de Rusia? Intrarea Rom\u00e2niei \u00een NATO sau \u00een UE? Era COVID? Lovitura de stat din 2024? Toate la un loc \u0219i multe alte date pe care care acum nu le consider semnificative? Nu voi detalia aici chestiunile militare, pur \u0219i simplu-mi sunt str\u0103ine \u0219i tind s\u0103 le ignor. Cert este c\u0103 \u00een prezent avem sta\u021bionate trupe str\u0103ine pe teritoriu, c\u0103 acestea nu sunt subordonate unui comandant rom\u00e2n \u00een vreme ce avem trupe rom\u00e2ne\u0219ti – chiar \u0219i dintre cele sta\u021bionate pe teritoriul na\u021bional – aflate sub comanda unor ofi\u021beri str\u0103ini.<\/p>\n
Unde suntem? Evaluarea celui ce scrie acest text este destul de simpl\u0103: suntem \u00eentr-un stadiu post Naxos, ne-am revoltat, am fost \u00eenfr\u00e2n\u021bi iar acum conduc\u0103torii impu\u0219i de \u00eenving\u0103tori d\u0103r\u00e2m\u0103 ce-a mai r\u0103mas de d\u0103r\u00e2mat din zidurile cet\u0103\u021bii. Alegerea dr. Georgescu a reprezentat un act de revolt\u0103, anularea voin\u021bei populare reprezint\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea, punctul de inflexiune dincolo de care revolta devine imposibil\u0103 c\u0103ci \u0219tim deja care va fi reac\u021bia celor care de\u021bin hegemonia cultural\u0103, politic\u0103 \u0219i militar\u0103, \u0219tim deja care sunt limitele angaj\u0103rii populare \u00een sprijinul unei revolte.<\/p>\n
R\u0103zboiul peloponesiac a pus cap\u0103t existen\u021bei Ligii de la Delos. Ne\u00eendoielnic, o structur\u0103 de rit tro\u021bkist precum UE, o construc\u021bie satanic\u0103 care a \u0219tiut s\u0103-\u0219i distrug\u0103 ciobanii, agricultorii, minierii, siderurgi\u0219tii, muncitorii din industria prelucr\u0103rii metalului etc prefer\u00e2nd fic\u021biunea financiar\u0103 a unei economii bazate pe servicii va sucomba \u00een fa\u021ba competitorilor strategici. S\u0103 ne zbatem s\u0103 g\u0103sim o ie\u0219ire \u00eenainte de a fi strivi\u021bi de corespondentul modern al r\u0103zboiului peloponesiac? Cum am scris mai sus nu m\u0103 pricep la chestiuni de natur\u0103 militar\u0103, sunt confuz. Putem sf\u00e2r\u0219i \u2013 c\u0103ci ne\u00eendoielnic suntem de partea rea a istoriei – confortabil, \u00een stil T.S. Eliot, cu un sc\u00e2ncet, sau, dimpotriv\u0103, \u00eentr-un holocaust nuclear. Habar n-am. Dar, \u00een ce m\u0103 prive\u0219te nu mai cred \u00eentr-o salvare colectiv\u0103, nu cred \u00eentr-un reviriment al civiliza\u021biei occidentale, nici chiar \u00een supravie\u021buirea lumii noastre rom\u00e2ne\u0219ti. Am dep\u0103\u0219it demult punctul de inflexiune. Dar sunt \u00eenc\u0103 posibile evad\u0103ri individuale, \u00eemi imaginez adesea c\u0103 vreunul dintre copiii mei \u2013 undeva prin Asia, \u00eentr-o lume lipsit\u0103 de tro\u021bki\u0219tii care i-au distrus c\u0103minul – va consemna con\u0219tiincios sf\u00e2r\u0219itul lumii sale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen ultima vreme vorbim adeseori despre suveranism, despre independen\u021b\u0103 \u00een contextul pierderii acestora, suntem mul\u021bi cei care credem c\u0103 ne-am pierdut independen\u021ba, c\u0103 suntem lipsi\u021bi de suveranitate. A\u0219a s\u0103 fie oare? C\u00e2nd \u0219tim c\u0103 nu mai suntem independen\u021bi? \u0218i \u2013 mai ales \u2013 care este drumul care duce c\u0103tre servitute? Care este punctul de inflexiune, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3033,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[496,290],"tags":[],"class_list":["post-3032","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-istorie","category-politica"],"yoast_head":"\n