Experimentul România: SUA finanțează parțial construcția a 6 mici reactoare nucleare modulare la Doicești, la 90 km de București. Tehnologia SMR nu a mai fost implementată nicăieri în lume până acum

România, cu ajutorul Statelor Unite, urmează să construiască 6 reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni la aproximativ 90 de kilometri de București. Reactoarele pot alimenta 46.000 de locuințe și ar putea crea 4.000 de locuri de muncă, însumând o investiție de 6 miliarde de dolari, finanțată parțial de SUA. Cu toate acestea, tehnologia experimentală a microreactoarelor este considerată de unii experți nesigură și nu a fost implementată în prealabil în țara de origine. Pe de altă parte, România nu și-a completat în cei 35 de ani trecuți de la Revoluția din 1989 centrala atomoelectrică de la Cernavodă care, dacă ar fi avut toate cele 4 reactoare funcționale, ar fi asigurat independența energetică a țării.

Mini-reactoarele americane, amplasate în localitatea Doicești, județul Dâmbovița, ar putea fi operaționale până la sfârșitul anului 2029. Proiectate în Statele Unite, reactoarele vor fi implementate pentru prima dată în România, scrie MSN.com. Nu este clar dacă aceste reactoare nucleare au ca scop asigurarea necesarului de electricitate exclusiv pentru România, sau au fost gândite și în eventualitatea unor exporturi către Ucraina, a cărei infrastructură energetică a fost parțial distrusă de bombardamentele rusești.

Ministrul Energiei din România, Sebastian Burduja (PNL), a afirmat că, prin acest proiect, țara lui se va transforma într-un deschizător de drumuri în domeniul nuclear.

„Eu cred că într-o zi, și acea zi nu este departe, pentru că țintim orizontul 2029-2030, România poate să fie pe harta lumii cu prima centrală nucleară, cu primele reactoare modulare mici. Chiar aici, la Doicești”, a declarat tânărul politician, citat de Libertatea.ro.

Ministrul Burduja este încrezător cu privire la siguranța mini-reactoarelor care vor genera energie electrică pentru locuitorii din comuna Doicești, cu toate că anumite voci critice au ridicat semne de întrebare cu privire la această tehnologie experimentală, care nu a fost implementată până acum în țara de origine.

O altă centrală similară urma să fie construită în statul american Idaho, dar proiectul a fost abandonat din cauza costurilor ridicate, care ajungeau la aproximativ 9,2 miliarde de dolari. Prin comparație, centrala din România va fi mai ieftină.

„Proiectul din Idaho nu a beneficiat de infrastructură, transformatoare, linii electrice sau apă de râu. Ca atare, a necesitat mai multe îmbunătățiri inginerești”, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, singurul furnizor de energie nucleară din România.

Ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec, a anunțat că EXIM Bank și Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională a SUA vor finanța proiectul SMR din județul Dâmbovița cu o sumă totală de 4 miliarde de dolari. Lucrările sunt programate să dureze până în 2030.

„Tocmai am avut ocazia să vizitez șantierul Reactorului Mic Modular (SMR) de la Doicești. Progresul rapid înregistrat aici este o dovadă a viziunii României, care ne ghidează spre un viitor energetic mai curat și mai durabil. După cum tocmai am văzut, România este pregătită să devină un centru regional de energie curată. Proiectul SMR de la Doicești se află în fruntea acestei transformări”, a declarat ambasadorul american citat în comunicatul de presă.

Localnicii speră că noua centrală va însemna mai multe locuri de muncă în zonă, dar unii se tem că tehnologia este periculoasă, în ciuda asigurărilor date de autorități. Noile mini-reactoare nucleare vor fi construite pe locul unei vechi centrale electrice pe cărbune, care a funcționat între 1953 și 2009. Deși centralele termoelectrice cu combustibili fosili sunt considerate de Agenda „Verde” a UE ca fiind cele mai poluante, în 2022 Germania a redeschis temporar și chiar a extins astfel de instalații, pretextând criza energetică generată de răspunsul politic al UE la adresa manevrelor războinice ale Federației Ruse (sancțiuni economice). În același timp, liderii PNL din guvernul de la București închideau cu cerbicie ultimele centrale pe cărbuni din România, printre care amintim Mintia și CET Oltenia. Cu toate că nu produce emisii de dioxid de carbon, energia atomoelectrică nu e considerată „curată” de Agenda „Verde” a UE, întrucât deșeurile și eventualele accidente pun în pericol mediul înconjurător. În timp ce Germania și-a închis ultima centrală nucleară în 2022, Franța își bazează în mare parte producția de energie electrică pe puterea atomică. România, în schimb, beneficiază de un larg bazin hidrografic care ar putea fi exploatat pentru a genera energie electrică, dar proiectele noi în acest domeniu au fost tergiversate și, unele dintre ele, blocate.