Vestimentația domnului Zelenski. Intelectualii anti-intelectuali

de Ovidiu Tânjală

Deși sunt pasionat de chestiunile legate de politică și economie nu am fost niciodată interesat de politica mundană, de știrile politice, fie ele ale orei 17:00 sau ale ore 20:00. Cred că știu numele primului ministru al României, cred că știu cine este primul ministru al locului meu de adopție temporară – căci țară nu-i pot spune fiind vorba de Canada – dar nu am urmărit niciodată intrigăria politică, sunt cu totul ignorant când este vorba de mașinațiunile zilnice care dau măsura cunoscătorilor fenomenului politic. Am preferat mereu o abordare livrescă a chestiunii, aceasta m-a dus către diverși teoreticieni, în acest text îl voi menționa în special pe Pat Buchanan. Căci vizita domnului Zelenski la Casa Albă ar fi putut decurge foarte diferit dacă acesta – sau consilierii domniei – sale s-ar fi obosit (de fapt este o lectură plăcută pentru aceia dintre noi care sunt pasionați de istorie și de teorie politică) să citească Buchanan. Este vorba în special de Churchill, Hitler, and „The Unnecessary War”: How Britain Lost Its Empire and the West Lost the World unde delegația ucrainiană ar fi putut găsi motivele pentru care Administrația Trump este atât de intolerantă față de codul vestimentar adoptat de dl. Zelenski dar și motivele pentru care distanțarea domnului Zelenski de stilul vestimentar, de ideile politice ale domnului Churchill ca și de tot ce reprezintă acesta ar fi trebuit să fie grabnică, necesară și mai ales anterioară vizitei în SUA.

Trăim în secolul XXI, supremația ideologiei este absolută. Chiar dacă pare o persoană deloc interesată de ideologie, dl. Trump nu ar fi ajuns președinte în absența unor dezvoltări ideologice, nici chiar în periferia noastră balcanică mafioți primitivi și siniștri precum domnii Bolojan sau Ciolacu nu ar fi ajuns în pozițiile în care se află dacă în spatele acestora nu ar fi existat o ideologie care să-i propulseze către putere. Iar dl. Trump este în echipă cu dl. Vance, acesta din urmă este un intelectual atent la ideologie, dl. Vance se mișcă firesc în lumea ideilor, prezența domnului Vance ar fi trebuit să fie un prilej pentru echipa ucrainiană de a-și reevalua propria poziție. Chiar și în absența unor lecturi prea ample din proza politică produsă de Buchanan, Rothbard sau HH Hoppe ucrainienii ar fi trebuit să fi văzut că unul dintre suporterii importanți ai echipei Trump, dl. Tucker Carson, a produs un interviu cu dl. Darryl Cooper și că tonul interviului a fost unul revizionist și reacționar. Nu îmi dau seama – căci nu am citit sau urmărit materiale produse de dl. Darryl Cooper cu excepția interviului cu Tucker Carlson – dacă dl. Cooper este un gânditor original sau dacă doar popularizează proza politică produsă de dl. Buchanan dar acest fapt este lipsit de importanță. Contează substanța interviului, faptul că ideile reacționare și istoria revizionistă au explodat în prim-planul politicii americane.

Căci atât dl. Tucker Carlson dar mai ales dl. Vance sunt intelectuali suficient de subtili pentru a ști, asemenea lui Ayn Rand, că pentru a câștiga o luptă politică trebuie câștigat întâi războiul ideologic. Și tocmai de aceea vor provoca dispute ideologice pentru a reevalua modul în care ne raportăm la istorie, la societate etc, întregul prestigiu al administrației va fi folosit pentru a provoca, în termeni favorabili, un război ideologic în vederea răsturnării consensului sexo-marxist. Ambii știu că urmarea firească a câștigării bătăliei ideologice este adjudecarea victoriei politice și electorale pe termen lung și foarte lung. Vestimentația domnului Zelenski, precaritatea intelectuală a acestuia, nu puteau trece neobservate, era interesul ideologic pe termen lung al Administrației Trump să provoace un conflict căci revizionismul istoric este imperativ pentru această administrație, modul în care înțelegem secolul XX trebuie grabnic reevaluat tocmai pentru a putea fi reevaluate relațiile americano-ruse pentru a face posibilă o alianță între două națiuni creștine – SUA și Rusia – atât de dorită de Buchanan ca o contrapondere pentru o Europă aflată într-o perioadă de decadență sexo-marxistă și mai ales ca o contrapondere în fața amenințării chineze. Iar alianța văzută de Buchanan va fi una între două națiuni creștine – de aici și necesitatea ca politicile administrației americane să fie reacționare, necesitatea ca consensul sexo-marxist să fie răsturnat.

Pentru motivele de mai sus, nu cred că discreția sau moderația vor fi punctele forte ale administrației americane în următoarea perioadă. Dimpotrivă, caracterul flamboaiant al domnului Trump va fi o scuză perfectă pentru a provoca consensul sexo marxist, pentru a provoca crize de apoplexie unor pseudo-intelectuali de pe malul Potomacului sau al Dâmboviței. Hans Hermann Hoppe teoretiza necesitatea apariției unei elite intelectuale anti-intelectuale, se pare că germenele acesteia încolțește în interiorul administrației americane. Aceștia sunt caractere care nu s-au temut că vor fi excluși din lumea bună, intelectuali care și-au asumat că nu vor preda niciodată în universități prestigioase, intelectuali care decenii la rând au prețuit cunoașterea mai presus de prilejul de mânca pișcoturi și de a bea șampanie cumpărată din banii domnului Soroș.

Ca întotdeauna, contează sau nu dacă ne facem temele, dacă citim la timp cărțile care trebuiesc citite. Pățania domnului Zelenski este binemeritată, intelectualii anti-intelectuali, reacționari și revizioniști, apropiați de Administrația Trump, au stat decenii departe de pișcoturi și de șampanie, au avut timp să citească, sunt cu temele făcute, sunt dornici să pornească o revoluție reacționară (sic). Vom mai avea prilej de amuzament ideologic, cu siguranță dl. Zelenski nu va fi ultimul clovn care se va perinda pe la Casa Albă.