Războiul se cam termină, dar vitejia abia acum se-arată: Sancțiunile „europene” preluate de Chișinău determină Rusia să impună interdicții „sanitare” legumelor și fructelor moldave

Republica Moldova s-a raliat, în ultima săptămână a lunii noiembrie 2023, sancțiunilor economice impuse Federației Ruse de către UE pe motiv de operațiune militară ucraineană. De mirare este cronologia, având în vedere că războiul din Ucraina a izbucnit în februarie 2022 și, dacă mai așteptau puțin, decidenții de la Chișinău ar fi împlinit doi ani de la începutul războiului din Ucraina fără a-și deteriora relațiile economice cu Rusia. De altfel, motivul neimpunerii inițiale de sancțiuni contra Rusiei fusese pus de Chișinău pe seama unei economii prea mici și prea deficitare pentru a-și putea permite luxul de a se autosabota.

Între timp, la 3 martie 2022 Republica Moldova a făcut cerere de aderare la UE, alipindu-se, împreună cu Georgia, de valul extinderii UE către Ucraina. După ce în februarie 2023 a avut loc la Chișinău un miting „pentru pace” și anti-Maia Sandu al partidului Șor, considerat pro-rus, pe 21 mai 2023 s-a ținut un miting pro-UE în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău, în prezența Maiei Sandu și a șefei Parlamentului UE, Roberta Metsola, care a slobozit celebra replică „Europa este Moldova, Moldova este Europa”, un dicton pe cât îngrijorător pentru restul europenilor, pe atât de contrariant pentru moldovenii de la Iași, care se credeau din 2007 în „Europa” (= U.E.)…

Pe 31 mai 2023 are loc summit-ul Comunității Politice Europene (CPE) în Republica Moldova, motiv de ospăț pantagruelic într-un castel privat dintr-un sat în care covorul asfaltic a ajuns doar până la destinația celor 48 de oficiali europeni, dar nu a avansat încă 5 km. și până în satul vecin, motiv de indignare pentru localnici. Cu acea ocazie, Maia Sandu ne anunța într-un videoclip penibil cum „Bulboaca este pregătită” (luați-o cum vreți, poante oricum se făceau doar despre Măciuca în 2022)…

Pe 12 octombrie 2023, șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen, efectuează o vizită de lucru la Chișinău. Oficial, „pentru a face o trecere în revistă a progresului R. Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, dar, mai exact, pentru a se întâlni cu Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean. La vizita din mai de la Bulboaca, Ursula promisese Republicii Moldova „sprijin economic adițional”.

Dar, cea mai notabilă turnură politică are loc pe 5 noiembrie 2023, când PAS, partidul Maiei Sandu, a pierdut alegerile locale din Republica Moldova, neobținând conducerea decât a 3 orașe și 100 de sate dintr-un total de 898 de primării.

Ei bine, la 25 noiembrie apare știrea că „Republica Moldova aderă la pachetul de sancțiuni al UE împotriva Kremlinului”, o mișcare politică așteptată de mult dinspre Bruxelles, dar adoptată de Chișinău abia la 3 săptămâni după ce partidul prezidențial a pierdut majoritatea sprijinului electoral din capitală și provincie. Având în vedere că peste 3 luni se împlinesc 2 ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, prilej cu care UE a impus din start sancțiuni economice vizând slăbirea Rusiei și eventuale revolte sociale la Moscova, ne întrebăm dacă frații moldoveni sunt oleacă defazați sau doar au picat la țanc, dar din alt punct de vedere?

Potrivit Mediafax, Ministerul de Externe al Federației Ruse a catalogat sancțiunile Chișinăului drept „încă un pas ostil al conducerii moldovenești” și a atenționat că „în acest context, Moscova va riposta”.

N-a durat mult până când rușii și-au pus în mișcare propriile sancțiuni contra minusculei republici ex-sovietice construite de Stalin pe teritoriul județelor de est ale României interbelice: „Începând de luni, 4 decembrie, R. Moldova nu va mai putea exporta fructe și legume în Federația Rusă. Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse, „Rosselhoznadzor”, a anunțat că revine la restricțiile impuse în 2022 asupra importurilor de produse reglementate din R. Moldova”, a informat Ziarul de Gardă.

Nu este prima, dar nici ultima restricție de acest fel pe care același „Rosselhoznadzor” a impus-o exporturilor de fructe și legume moldovenești în ultimii 30 de ani, majoritatea fiind influențate de meandrele politicului mai mult decât de meandrele concretului. Însă, Basarabia fiind o regiune eminamente agricolă și, în mod particular, vinicolă, aceste interdicții pe care cea mai mare piață de desfacere din ultimii 80 de ani – cea rusească – i le impune ar putea afecta serios și-așa deficitara economie moldavă, mai ales acum, în prag de iarnă.

Rămâne de văzut cum se vor reorienta agricultorii din stânga Prutului: spre frații din România, din dragoste doar la nevoie, sau către UE, cu ale sale standarde costisitoare, la care nu oricine – nici măcar agricultorul ucrainean – se poate alinia! Însă, cum Chișinău nu e Kiev, să vedem dacă standardele europene vor fi coborâte și pentru moldoveni din amiciție politică, sau dacă, de data asta, Moldova nu-i Europa și nici viceversa!