Austria se opune în continuare aderării României la Spațiul Schengen cu frontierele terestre și fluviale, dar mimează flexibilitatea aeriană, cu condiția primirii de migranți în ciuda Constituției

La circa un an de la blocarea aderării României la Spațiul Schengen de veto-ul Austriei și Olandei, fapt ce a declanșat în țară o furibundă campanie de boicotare a firmelor austriece și olandeze, ministrul de interne austriac, citat de ex-premierul Nicolae Ciucă, ar fi de acord ca România să intre în Schengen doar cu granițele aeriene. Lucru important pentru călătoriile aviatice de afaceri, muncă sau turism, dar foarte puțin relevant la nivelul economiei naționale, care se bazează în special pe transporturi terestre și fluviale. Chiar și-așa, potrivit unor publicații austriece care citează surse guvernamentale, una dintre condițiile Vienei ar fi ca România și Bulgaria să fie obligate să accepte solicitanți de azil din Austria, în special sirieni și afgani.

Cu toate că acest lucru contravine Constituției României, țară care este ținută abuziv în afara Spațiului Schengen încă din 2011, când îndeplinise deja toate condițiile tehnice, exponenții partidelor de guvernământ nu prididesc să prezinte chiar și insignifianta aderare „aeriană” ca pe o mare victorie, bună de trecut în palmares pentru anul electoral 2024:

„Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România.
Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene.
Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România. Ministrul Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de interne austriac și să ducă negocierile la bun sfârșit.
După ani de zile de așteptări, vom realiza împreună și acest vis! România merită în Schengen!”, a scris premierul Marcel Ciolacu (PSD) pe Facebook duminică, 10 decembrie 2023.

Nici ex-premierul PNL, Nicolae Ciucă, nu s-a lăsat mai prejos:

„Salutăm declarațiile ministrului de interne austriac care dovedesc o flexibilizare a poziției partenerilor austrieci.
Ceea ce a făcut ministrul Karner, a fost o declarație publică încurajatoare în care a pus și unele condiții care se vor discuta și analiza în perioada următoare. Decizia o așteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de președinția spaniolă la UE. Madridul a dovedit implicare în identificarea unor soluții constructive într-o optică europeană.
Pentru că au apărut și în spațiul public românesc primele declarații, consider că o eventuală reușită este consecința conlucrării tuturor forțelor politice, a instituțiilor statului, în mod deosebit Președinție și Guvern, și în special activitatea profesionistă a ministerului de interne și a ministerului de externe. Până la posibila decizie în ceea ce privește Schengen apreciem deschiderea colegilor de la Viena. Așteptăm să vedem și rezultatul votului olandez și rezultatele discuțiilor cheie ale miniștrilor de interne prezenți în Slovenia luni 11 Decembrie. Există o dinamică cu un ton mai pozitiv dar care deocamdată rămâne în chenarul prudenței și al negocierilor”, a scris Nicolae Ciucă (PNL) pe Facebook duminică, 10 decembrie 2023.

Cum România este ținută la pachet cu Bulgaria în ceea ce privește integrarea în UE și Schengen, opinii pe tema „flexibilizării” poziției Austriei au mai exprimat și politicienii de la Sofia. Doar că aceștia au considerat oferta „aeriană” drept „inacceptabilă” pentru că incompletă.

„Nu am discutat niciodată intrarea noastră în Schengen în acest fel și nu este acceptabilă așa cum este definită. Nu este acceptabilă introducerea unor reguli suplimentare pentru Bulgaria și România. Ideea este să respectăm regulile regulamentului european, pe care noi și acum le îndeplinim. Dacă cineva dorește reguli specifice pentru Bulgaria, acest lucru este categoric inacceptabil”, a declarat prim-ministrul bulgar, Nicolai Denkov, pentru postul bTV, potrivit R3media.

„În Bulgaria, va fi dificil să aprobăm o decizie politică privind primirea unui anumit contingent de refugiați, o condiție pe care o pune Austria pentru Sofia și București. Acest lucru nu este posibil, ei nu vor să rămână în Bulgaria și nimeni nu-i poate opri”, a declarat, la rândul său, politologul Ognian Mincev, rector la universitatea “Sf. Clement din Ohrida” din Sofia.

Potrivit art. 3 aln. 4 din Constituția României, „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine”.

Totodată, mai multe state din UE au refuzat și în trecut încercările occidentale de a impune „cote de migranți” tuturor statelor membre pentru o distribuire mai „echitabilă” a poverii. Oricum, pentru imigranți, statele sărace din UE sunt doar state de tranzit, pentru că obiectivul respectivilor cetățeni e să muncească sau să stea pe ajutoare sociale în țări precum Germania, Franța, Italia, Spania ș.a. În mod similar, emigranții nouăzeciști din fostul lagăr socialist nu aveau ca scop în viață să ajungă în Austria sau Portugalia, ci doreau să ajungă la muncă prin Germania, Franța, Italia sau chiar Marea Britanie dinainte de BRexit.