Socialismul sexual – Bulai și Ulise

de Ovidiu Ionescu

Parcă izvorât din imaginația dr. Goebbels, dl. Weinstein a fost cel de care stânga s-a folosit pentru a porni campania #metoo. A fost condamnat inițial la 23 de ani de închisoare, personajul este încă în închisoare deși condamnările inițiale au fost, cel puțin parțial, revizuite. Practic dl. Weinstein a fost condamnat pentru că s-a folosit de poziția de putere pe care o avea în cadrul propriei sale companii și de banii aflați în propriul cont/portofel pentru a obține diverse și sordide favoruri sexuale de la actrițe și modele la modă.

Cu tigva în forma unei cutii de rezonanță a ideilor progresiste la modă, având farmecul unei PET de 2,5 litri de bere, dl. Bulai – pseudoprofesor la o pseudouniversitate – este acuzat că a solicitat favoruri sexuale pseudostudentelor domniei sale. Fiind lipsite de o minimă experiență livrescă, cu ochi ficși de pește, ne e greu să ne închipuim favorurile sexuale pe care așa-zisele studente SNSPA le-ar putea eventual oferi dacă exceptăm, desigur, o incursiune în pornografie în care singure protuberanțele frontale și vulva sunt vizibile. Practic dl. Bulai este acuzat că s-a folosit de poziția de putere într-un stabiliment public pentru a obține favoruri sexuale din partea unor așa zise studente.

Irodiada avea necaz pe Ioan și voia să-l omoare. Dar nu putea, căci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl știa om neprihănit și sfânt; îl ocrotea și, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neștiind ce să facă, și-l asculta cu plăcere.

Totuşi a venit o zi cu bun prilej, când Irod își prăznuia ziua nașterii și a dat un ospăț boierilor săi, mai-marilor oastei și fruntașilor Galileii.

Fata Irodiadei a intrat la ospăț, a jucat și a plăcut lui Irod și oaspeților lui. Împăratul a zis fetei: „Cere-mi orice vrei, și-ți voi da.”

Apoi a adăugat cu jurământ: „Ori ce-mi vei cere, îți voi da, fie și jumătate din împărăția mea.”

Fata a ieșit afară și a zis mamei sale: „Ce să cer?” Și mama sa i-a răspuns: „Capul lui Ioan Botezătorul.”

Ea s-a grăbit să vină îndată la împărat şi i-a făcut următoarea cerere: „Vreau să-mi dai îndată, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.”

Împăratul s-a întristat foarte mult, dar, din pricina jurămintelor sale și din pricina oaspeților, n-a vrut să zică nu.

A trimis îndată un ostaș de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostașul de pază s-a dus și a tăiat capul lui Ioan în temniță, l-a adus pe o farfurie, l-a dat fetei, și fata l-a dat mamei sale.

Sunt un om deja în vârstă, chestiunile de natură sexuală sunt evanescente în memoria celui ce scrie acest text. Totuși, știu bine că împlinirea sexualității umane presupune contact fizic violent, acesta este firescul, este o parte a umanității noastre. Stânga politică a folosit puterea de a legifera pentru a eviscera de firesc viața fiecăruia dintre noi, este ilustrativ modul în care criminalizarea unor activități sexuale firești sau inexistente a fost folosită politic în cazul domnului Assange sau în cazul domnului Trump. Contactul fizic violent este parte a sexualității noastre, nefirească este constrângerea fizică. Iar constrângere fizică nu a existat în cazul unor morse patetice precum domnii Weinstein sau Bulai, nici chiar Irod nu a folosit violență fizică. Nu a fost constrângere fizică, a fost mereu și mereu un quid pro quo.

Sexualitatea umană era ultima graniță a umanității, inegalitatea sexuală era absolută înaintea #metoo. #metoo este doar o formă de socialism sexual postmodern, împlinirea ultimă a revoluției bolșevice.

Diverse femele mai mult sau mai puțin decorative au estimat că neplăcerea de ordin sexual provocată de dl. Weinstein în schimbul faimei și al banilor este mai mică decât neplăcerea provocată de efortul de a învăța matematică sau orice altceva ce ar putea fi util aproapelui lor. Dl. Weinstein a estimat, la rândul său, că plăcerea provocată de interacțiunea sexuală cu diverse așa zise actrițe/modele este contrabalansată de prețul mai ridicat pe care va fi nevoit să-l plătească pentru participarea acestora la producțiile pseudoartistice pe care le controla. Cazul domnului Bulai este aproape similar, poate mai sordid întrucât implică femele inerte intelectual dar și tranzacționarea unei poziții birocratice – căci nu este vorba de altceva în cazul SNSPA. Până și Salomeea a participat la o tranzacție, singurul care poate că nu a înțeles natura tranzacțională a dansului Salomeei a fost amărâtul de Irod, este posibil ca acesta să fi fost orbit de obișnuitele iluzii masculine numite în secolul XIX pasiune, iubire etc chestiuni pe care, în infinita sa înțelepciune, textul biblic le trece sub tăcere.

Sexualitatea masculină are potențialul să sublimeze către zona ideilor, a artei, acesta – și nu tâmpeniile feministe – este motivul pentru care arta, filozofia, poezia sau matematica sunt populate de masculi și nu de femele. Căutarea limitelor, a excelenței este specific masculină, femelele tind să fie mult mai practice, găsirea limitelor este, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, un pariu pierzător. Excelența în orice domeniu este periculoasă politic mai ales atunci când regimul politic este unul egalitar. Orwell sau Huxley au documentat pe deplin pericolul politic al sexualității masculine. Acesta este și motivul pentru care matematica a fost poluată prin informatizare, fizica sau chimia au degenerat către climate change, arta către ordurile postmoderne care ne poluează viața iar sexualitatea a devenit o frământare orizontală a unor corpuri lipsite de entelehie.

Omului postmodern – mai precis bărbatului postmodern – excelența îi este interzisă, confuzia educațională o face imposibilă sau, cel puțin, extrem de improbabilă. Duse sunt timpurile când Odiseu ne spunea că Ulise nu era frumos/Avea doar darul de a vorbi frumos/ Dar pentru el plângeau/Zeițele mării. Am rămas fără idei și fără cuvinte, facem tetrapiloctomia unor pseudovioluri lipsite de miză, am rămas cu Bulai și cu Weinstein, cu ochii ficși de pește ai studentelor SNSPA.