Fantomă de tractor, independența!

În orașul meu natal, Tractorul
Era o fabrică fără sfârșit și-un parc
Astăzi un mall tronează pe tot locul
De când am evadat din vechiul țarc
Și am plecat slujind la alți stăpâni
Într-o bejanie cu ștaif de libertate,
Prea complexați că suntem doar români
Și n-avem mașini ca-n străinătate.
Ai lor au continuat să mai producă
Vânzând desculților la supra-preț,
Pe credite, pe fonduri să ne-aducă
Nu „fiare vechi”, ci fiare cu dispreț.
După vreo 35 de ani de jafuri
Ne-a mai rămas pământul de sub noi,
Nu mai avem tractoare și nici TAF-uri,
Doar grâu, mălai și-o droaie de nevoi.
Dar și-astea trebuie ca să dispară,
Să facă loc la alții de export,
Așa decid cei care-au luat o țară
Ca pe-o mireasă dusă la avort.
Iar noi plecăm în continuare capul,
Că-i ordin mare de la stăpânire,
C-așa decis-a euro-satrapul
Să vândă alții grâu pentru oștire.
Dar celor fără alfabet latin
Li-i foame nu numai de cereale,
Ne-au tot mușcat din glie la Hotin,
La Herța, Cernăuți și către mare
Unde-au dragat cu sârg întreg Bugeacul
Că nu le convenea pe la Sulina,
Au vrut pe Dunăre să-și afle leacul
Și drumul spre comerț, bate-l-ar vina!
Întors-am creștinește iar obrazul
Măcar de le-ar fi lor de bine gestul!
Dar cei ce le-au făcut în est necazul
Stăpâni sunt pe pământ și le mulg șesul.
Degeaba cumpăr gloanțe pentru grâne,
Căci cei ce îi trimit să-și spargă țeasta
Pe ai lor fii, în lumea cea de mâne
Îi fac să-și uite țara, genul, casta!
De azi mai au produse la export,
Cândva își vor trimite doar badante,
Căci după „slava” vine „plata”, ort
Ce nu-l dai popii, ci-uniunii sufocante.
Dar toate astea merg pân-la o vreme
Când, prea lipsiți de graniți și tractoare
Se vor trezi îngropați în probleme,
Căci curcubeul nu dă de mâncare!
Și-atunci, și ei, și noi, bogați caduci
Desculți, ne-om aburca în șa pe cal
Ca altă dată hoarda de haiduci
În marșul lor spre un Apus global
Și foc om pune noii Rome care
Ne-a amăgit cu desfrânări străbunii,
O vom călca pe dânsa în picioare
Ca pe-o mărgea de sticlă a minciunii.
Săraci, dar liberi, cum vom jubila
Dezlegați de lanțul neputinței
Și neatârnarea ne-o vom lua
Ca pe o cunun-a biruinței!
La trap, în care cu roți de tractor
Ne vom întoarce la agricultură
Să cultivăm o țară și-un popor
Și să-ngropăm un stârv: democratură.
.
Sibiu, 16 ianuarie 2024, Vlad Pârău.